Orice postare de pe acest blog este ecoul unor stări interioare personale. Țin să specific acest lucru, dincolo de trenduri, de mofturi și de ce este cool sau nu.
Cu ocazia unei eventuale luări-razna o să mă puteți viziona pe acest blog pozând în outfituri interesante proprii și lăudându- mă că dețin un blog de modă. Am specificat că asta se va întâmpla în cazul sus-menționat pentru că am depășit demultișor, nu doar vârsta dar și standardele considerate dezirabile pentru acest tip de imagine. Crina, sincer, mă gândesc că trebuie să facem photo- sessionul ala ironic :), ne-am distra de pomină!
Apoi, nu sunt o acritură deși pot fi bănuită de asta, dar încălcarea granițelor teritoriilor personale se sancționează de neînțeles, de multe ori pentru unii din jurul meu.  Da, totul este personal și subiectiv. Și la voi, cu siguranță este la fel. Oamenii judecă tot în funcție de propria individualitate și de gusturile subiective. De aceea, orice persoană care dorește să îmbrățișeze această frumoasă meserie, pe care o am și eu, de designer, nu-mi poate servi ca argument îmi place sau nu-mi place pus în fața unei alegeri.
O să vedeți că se leagă finalmente, ce vreau să subliniez în această postare.
Am ales să postez azi, despre provocarea pe care o reprezintă în modă folosirea motivului floral. Mie nu mi plac florile decât vii și nu am haine cu imprimeuri florale, poate o bluză sau un pantalon, dar cam atât.
Motivul floral, printul floral este unul dintre cele mai uzitate și supralicitate motive în modă. Cum se lansează colecțiile de primăvară-vară, podiumurile se umplu de flori și de culoare.
Esența feminității coincide în cel mai profund strat al său cu simbolistica pe care o deține floarea. Viața florii de multe ori seamănă cu cea a femeii, boboc, floare plină, coaptă și polenizată iar apoi ofilirea și moartea. Nu-i prea vesel dar e real.
Finețea și frumusețea florilor, fragilitatea și cromatica lor sunt sinonime perfecte pentru ideea de feminitate, rafinament și finețe.
Poate, tocmai de aceea ideea de modă axată pe inspirația florală aplicată, tot femeilor, poate părea puțin redundantă. Este exact acesta punctul de vedere care m-a făcut să mi depășesc o limită personală și să studiez puțintel terenul. Iar ce am găsit e frumos și senin, așa cum îmi plac mie, mai nou să fie setate lucrurile în jurul meu.
 Originea motivului floral o găsim în Asia, care are un adevărat cult și cultură pentru flori, dacă ar fi să ne gândim doar la japonezi cu motivul crizantemei de pe chimonouri văzut deopotrivă ca simbol al soarelui și al regalității, sau la chinezi, asocierea între pasărea Phoenix, considerată regele păsărilor și bujor, considerat regele florilor, cel care semnifică bogăția și onoarea.

Tot la chinezi, ne întâlnim cu un alt motiv floral, cel al florii de lotus, simbol esențial în budism ce semnifică puritatea, ridicarea din noroi prin înflorire.

De la indieni avem chintz-ul, folosit inițial ca textilă din fibră de bumbac, pentru decorațiunile interioare în India, care ajuns în Europa sec. XVII  a devenit foarte popular.

Toate acestea au pătruns în Europa secolului XV și XVI prin intermediul schimburilor comerciale datorate și descoperirii noilor teritorii de civilizație. Italienii sunt cunoscuți pentru importul de textile din Imperiul otoman în vreme ce olandezii și englezii au importat chintz-ul care era foarte greu de reprodus cu rezultate satisfăcătoare de producătorii autohtoni, fapt ce a condus la interzicerea importului său până la o metodă rezonabilă de producere, lucru petrecut abia la jumătatea sec. XVII.
Cam așa a început totul, iar la invazia floristică atât de familiară, nouă, azi, s-a ajuns prin binecunoscuta și excesiva tehnologizare proprie secolului XX.

1890

În cele ce urmează veți vedea, o scurtă și succintă incursiune în istoria printului floral, apoi imagini cu celebrități care au ales printul floral în vestimentație, în varii ocazii și nu în ultimul rând alegeri personale ale creațiilor unor designeri consacrați. Ossie Clarck este un designer pe nedrept uitat, iar plonjarea în ceea ce reprezintă moda, nu foarte departe de noi, vorbim de anii 70, s a dovedit, cel puțin pentru mine a fi de mare folos. Din când. în când mai aduc un mic amendament personal, așa cum v-am obișnuit.

Vogue 1934
Balenciaga 1954
Ceil Chapman 1959
Dior 1957
Givenchy 1964

Vogue Italia 1966 photo David Bailey
YSL 1967

Vogue martie 1968 photo by David Bailey
Penelope Tree 1970 photo by David Bailey

 .Modificările operate în linie și materialități sunt evidente pe măsură ce tendințele în modă dictează, influențate și ele de cursul evenimentelor sociale. Dacă în anii de după război este prezentă silueta lady-chic/new-look pe măsură ce ne apropiem de anii 60-70 tot ce ține de aparența feminină este modificat. Printurile florale sunt acum întâlnite pe pantalon și pe mini-jupă iar formele florilor își pierd linia soft, molatecă și dulce, devenind precis conturate cu un aport de culoare bine delimitat in pete decorative, cum bine se observă în designul lui Michelle Rosier purtat de Twiggy în 1967.

Partea de soft este asigurată de creațiile atât de speciale ale designerului Ossie Clark, care a influențat mai apoi alți designeri celebri ca YSL, Anna Sui și Tom Ford.  Îndrăgostit de Nijinski, el crează forme delicate care oferă libertate de mișcare și dau femeii ce le poartă alura unei ființe eterice parcă desprinsă de pe Pământ.

Pe lângă o viață turbulentă cu suișuri și coborâșuri profesionale și afective și o moarte neașteptată prin înjunghiere, cu aura mitică asigurată, creațiile lui  Ossie Clark merită redescoperite.
Tot în ordine cronologică, încerc să postez dive ( doar acesta e titlul blogului meu, nu? ) care s-au ”dedat” purtării veșmintelor floral-feminine:

Joan Fontaine

Joan Crawford
Marilyn Monroe

Marisa Berenson
Madonna
Joan Holloway
Emily Blunt
Cate Blanchett

și iconica imagine cu Grace Kelly când și-a cunoscut prințul…era îmbrăcată tot cu o rochie cu imprimeu floral 🙂

precum și temuta AnneWintour de la Vogue U.S.A, dornică de a părea mai blândă și mai feminină:

Și iată cum florile, aplicate pe vestimentațiepot crea diverse aparențe de care ne putem servi atunci, când o anume situație o cere. Căci, sper, că nu vă lăsați păcăliți de veșminte? 🙂

Margiela

Erdem
Valentino
Erdem
N.Ghesquiere
Mario Testino photo for Vogue
Dior by Roversi

Iar ideea finală este că mie nu mi plac veșmintele cu flori… poate să creez da, reprezintă o provocare, dar să le port nu. Așa că, îmi place sau nu mi place nu funcționează ca argument pentru un designer.
See you!

surse imagini: http://www.vogue.com/
http://www.coutureallure.com/
https://www.pinterest.com/