Nu am uitat că am promis că voi reveni cu detalii despre Vara.
 Deşi pare cea mai simplă dintre mini-colecţiile care alcătuiesc proiectul meu, Rochia Calendar, Vara are în spate, un demers destul de complex, cu atât mai mult, cu cât nu a depins, în totalitate de mine, ceea ce a reprezentat o provocare.
Zilele trecute, în vreme ce lucram în atelierul meu, eu, tăcută dar cu prietena mea dintotdeauna, muzica, alături, am realizat, la propriu, că piesele sunt căptuşite perfect, cu emoţiile mele, din timpul facerii lor – fie ele, mai bune sau mai rele. Exact, cum am mai spus, acesta este un traseu invizibil pentru cea căreia îi este destinată creaţia cu pricina, este un fel de drum presărat cu pietricele ca n Hansel şi Gretel, pe care eu revin, ciudat, mereu, înapoi, pentru că, ele, din diferite motive, mai mult sau mai puţin pragmatice vin înapoi la mine-da, ele, hainele – în acest moment la mine se află o rochie pe care am realizat-o în decembrie 2011. Stă pe umeraş şi aşteaptă să i fac o mică corectură datorată trecerii timpului peste ea.
 O văd şi citesc o poveste întreagă în spatele ei, pe care voi nu aveţi cum să o ştiţi şi cred că nici nu v- ar interesa prea tare.
Ca să nu divaghez inutil, voi spune doar că această idee a hainelor care înglobează poveşti şi stări, nu se va epuiza, pentru mine, odată cu încheierea proiectului Rochia Calendar. E tot ce(mi) pot promite.
Vara a fost gândită pe ideea folosirii unor poze vechi de familie, ale bunicii mele- o superbă femeie anonimă, care, mie, personal, mi-a amprentat cei mai buni ani din viaţă, cei ai copilăriei.

Pozele au fost prelucrate grafic şi pregătite pentru printul digital  de graficiana Alina Bondrea.

Siluetele sunt inspirate din vestimentaţia specifică pacienţilor din spitale, desigur nu din spitalele româneşti. Forme simple, epurate, fără închideri complicate, o linie perfect adaptabilă sezonului, pe care, încă, îl gustăm, şi unde nu avem nevoie de veşminte care să ne dea bătăi de cap, linie  adusă, de bună seamă, în tendinţele actuale.

credit foto: CRINA PRIDA

Ceea ce urmează este un fel de making-off, pentru că îmi place ideea nevăzutului din spatele văzutului, aşa un pic, pot lăsa, post-factum să vedeţi şi voi.
Imagini din atelier: protagonistele agenţiei EUROMODELS condusă de Liliana Mihacea. Thank you!
Mulţumesc pentru poze lui Fini Miron, prietenul fetei mele, care ne-a stat alături de dimineaţă şi Anei Tegzeşiu, cursanta mea talentată de la Şcoala de la Arte.

Make-up: DOINA BUCSA, Hair -styling: ANGELA BENKE

Momente de aşteptare, în care mai studiem una-alta:

Stylingul colecţiei a fost realizat de Liana Martin, iar prezentarea, într-o coincidenţă bizară s-a suprapus cursului festiv al absolvenţilor de la medicină, chestie pe care Liana mi-a semnalat-o în vreme ce aşteptam să pătrundem în zona fântânii din faţa Cazinoului.

Şi apoi, momentul propriu zis al defilării:

Am dorit ca aceste prezentări de modă, succinte să fie un fel de intervenţie aparte, dacă pot să sper aşa, în spaţiul urban perfect normal, de aceea locaţiile alese beneficiază de publicul existent acolo, la momentul acela, e aşa, o combinaţie între artistic şi democratic, fără alte conotaţii periculoase 😀

Multumesc Crina Prida, ca întotdeauna, pentru viziunea aparte pe care o conferă creaţiilor mele!

Mulţumesc Andreea Marcu pentru tot. 🙂