Profesioniștii

E pură întâmplare că după postarea anterioară am ales să scriu despre un profesionist desăvârșit…sau poate nu.
Intenționez de ceva vreme să scriu despre Adrian Pop, hair-stylist& the brain behind Pop Expression Salon și Pop Academy.
O să fiu perfect subiectivă pentru că nu dețin limbajul necesar specific acestui domeniu și nici cunoștințele necesare pentru a mă putea lansa în aprecieri.

L-am cunoscut pe Adi Pop în 2008, printr-o întâmplare. Trebuia să fiu sub o altă foarfecă dar nu s-a nimerit și atunci printr-o prietenă am ajuns pe mâinile și sub foarfecele lui de mare grație și știință.
Prima întîlnire de genul acesta se petrece cam ca și în domeniul meu, o primă tatonare pentru a pricepe ce vrea omul din fața ta, în acest caz eu eram clientul. Dat fiind faptul că nu dau indicații unde nu ma pricep și acord profesionistului deplină încredere i-am spus doar ce nu mi-ar plăcea. Mi s-a părut mult mai simplu. A ieșit ceva deosebit, versatil și mult mai aparte decât îndrăznesc unele femei să poarte.
De atunci, periodic, în diverse faze existențiale ce le punctez cu schimbarea culorii părului, l-am urmat pe Adi Pop și a sa foarfecă, în parcursul său profesional aflat într-un mereu crescendo, cum era de altfel de așteptat.

Nu pot să spun prea multe despre el, gen biografie exactă sau curriculum vitae, pentru că într-o relație de tipul acesta, omul se conturează in decursul conversațiilor, nu prea multe, ce-i drept- el e perfect concentrat și minimal la vorbă în procesul acesta de creație-pentru că despre asta este vorba aici, în cele din urmă.

 Am reușit să citesc în acest interval de timp firea un om extrem de pasionat și preocupat de ceea ce face. Nu rutină, nu plictiseală, nu expediere. Când răbdarea mea greu pusă la încercare, ceda de multe ori, a lui era încă acolo fixând sau finisînd sau căutând soluții ultime de styling pentru un client cam nevricos ca mine, care n-am răbdare să pierd dimineți aranjîndu-mi 5 ceasuri părul.

Prima chestie care mi-a plăcut, la prima mea freză realizată de el,  a fost referința,  în timpul conversației noastre, la remarca mea, că aduc cu un mic ”nazi”,( dincolo de trimiterea la ultimele trenduri Vidal Sasoon pe care mi le recomanda să le vizionez) la pictura lui Otto Dix, expresionist german, mai precis la portretul jurnalistei Sylvia von Harden. O spun pe șleau că am rămas mută.
Nu-i cunosc parcursul în date biografice ci pe cel în informații legate de film, de artă, de cultură.
Mi-ar plăcea să știu câți dintre ”profesioniștii părului” știu cine a fost Otto Dix.
Mai spun că profesionist nu înseamnă să iubești doar strict foarfeca, noile tehnici de vopsire sau să fii prezent la toate manifestările de profil. Adrian Pop este trainer Wella România și are o echipă de tineri curioși și dedicați, instruiți chiar de el, și o mână dreaptă in Ioana , sora sa, la fel de talentată. Un profesionist adevărat este cel care e curios de domeniile conexe și de ce se întâmplă dincolo de meseria sa.

Mai mult decât atât, un om care-și iubește cu ardoare meseria simte nevoia firească să o ”sharuie” cu alții, pentru că este firesc să asiguri continuitatea unor servicii de calitate și superior profesionale.
Adi a pus bazele Pop Academy, https://www.facebook.com/pophairacademy
școală de training pe acest domeniu, pe care mulți dintre noi, îl considerăm încă un moft sau o toană…care-i problema dacă arăți nescărmănată cu părul prins într-o coadă anostă…ei, uite că e.

Nu am putut ajunge la el decât foarte greu, tura asta pentru că era prins cu școala, cu gala Wella, petrecută recent, și datorită faptului că nu mai lucrează pentru cliente decît o zi pe săptămână. Mi se pare firesc. Poate de aceea postarea aceasta pare ușor nostalgică, în perspectiva viitorului său ambițios și dedicat există niște priorități și renunțări implicite, dar eu mi-am asigurat capul, ca să zic așa:)

Data trecută l-am întrebat pe Adi dacă îmi permite să scriu pe blog despre el; și-a ridicat capul și s-a uitat, cumva amuzat, la mine în oglindă, întrerupându-se din concentrare. N-a zis nici da, nici ba. Ajunsă acasă am început să culeg informații despre el, sau credeam că voi face asta pentru că, la modul individual nu prea găsești referințe decât minimale ( doi stiliști români au ajuns în faza finală a concursului internațional Trend Vision Award 2010, de pildă). El face parte dintr-o echipă, mai  mereu și nu focalizează pe sine, mare lucru în ziua de azi.
Astăzi întrebările mele nu vizau un interviu dar s-a legat cumva așa. Întâi mi-a  explicat de ce nu mai poate lucra zilnic pentru cliente, are de scris suporturile de curs când ajunge acasă și apoi studiul continuă și după ce foarfeca și peria au intrat în sertar.
 Dorește ca Pop Academy să aibă în viitor expunere internațională.
 Există talent la voi, l-am întrebat, sau este ceva asta care contează? A zâmbit și a spus că el crede că talentul este unu la sută și restul înseamnă muncă continuă, apoi a precizat că totuși talentul este sclipirea aceea care diferențiază doi profesioniști foarte buni dar că el nu prea crede în talent.
Era spre zece seara, salonul aproape gol, doar apropiații, printre care și Ioana care îmi aplicase mai devreme nuanțatorul pe păr. Adi căuta încă forme și variante pe părul impecabil vopsit și tăiat, și zău că merită finalul când nu mai surâde doar minimal ci zice împăcat și mulțumit: ”Chiar că arată fain…și ia, uitați-vă la trecerile de la spate!” celor puțini care au mai rămas pe acolo.
Chapeau, maestre, cu tot dragul!