Sunday mood.

O duminică de sfârșit de noiembrie, înnorată, și poate, după unii, tristă, mai ales dacă nu sunt plecați din oraș cu ocazia week-end-ului prelungit datorat Zilei Naționale. Mie mi se pare o zi perfectă. Mi se par perfecte zilele care-ți oferă posibilitatea, atât de rară, a adunării laolaltă cu tine, iar asta nu se poate face decât în zilele scurte și posomorâte ale toamnei și iernii.

PHOTO BY ENOKAE

N-am mai scris deși mi-am dorit. Nici măcar pastiluțele nu le-am plasat  deoarece am gonit continuu săptămâna care a trecut. Lucrurile bune sunt mereu amestecate cu lucruri rele, ca și în viață, iar iluzia că vei avea parte mereu de bine, adică ceea ce consideri tu, a fi binele, este atât- o iluzie.

Amestecul de visare și de frumos cu cel al ordinarului sau abjectului există și le poți constata pe propria piele. Ideea este să fii calm și să le iei așa cum vin.

” O broască a căzut în apă și a făcut pleosc!” este motto-ul meu mai nou, pe care-l datorez prezenței, tot pe fugă, la lansarea cărților traduse ale lui Alan Watts.

Ce-i asta, ar întreba occidentalul? Ca-n bancurile seci cu John și Sir, este ceea ce este, dar te ajută perfect să nu te superi sau inflamezi, ori entuziasmezi excesiv, când cad broaște și fac pleosc, iar asta nu înseamnă indiferență. Înseamnă doar echilibru. Desigur, dacă nu ar fi o duminică înnorată de sfârșit de noiembrie nu aș scrie așa ceva, dar e ecoul perfect al liniștii de după odihnă.

Vineri, o scumpă de cursantă de-a mea de la școală m-a întrebat, când eu am pomenit ceva de blog, dacă câștig bani cu blogul.  Hmmm, nici nu mi-am pus vreodată problema așa, dar m-a mirat peste măsură ideea perfect consacrată a vânzării sufletului pentru obținerea de deșarte, așa-zis beneficii. Nu vreau să câștig nimic de pe urma expunerii, mai mult sau mai puțin reale, a ceea ce simt sau gândesc  pe blog, deși știu că blogurile de ”feșăn” pot aduce câștiguri posesoarelor lor care se pozează continuu, zi lumină și noapte întuneric.

tastaturi pe costum

Cred că motivul real al continuării acestui jurnal virtual este ideea identificării. Când citesc ceva cu care mă identific, aceasta mă face să nu mă simt singură, de pildă. Sper să funcționeze la fel și pentru alții. Poate unii se identifică cu ideea unei zile înnorate ce poate funcționa ca un cuib protector pentru sine.

HARLEY WEIR FOR DOCUMENT JOURNAL FW 2014

Mai urmează pe Diva două postări, sper, interesante: una despre Galaxy, spectacolul Create. Act. Enjoy în regia lui Cristian Pascariu și una despre Bienala de Artă de la Veneția. Între ele, pastilele și zilele de sărbătoare.

Chiar dacă exteriorul zilei pare mohorât și monoton să nu uităm de ” Splendoare în iarbă”, poemul lui William Wordsworth:

What though the radiance
 which was once so bright
 Be now for ever taken from my sight,
 Though nothing can bring back the hour
 Of splendour in the grass,
 of glory in the flower,
 We will grieve not, rather find
 Strength in what remains behind;
 In the primal sympathy
 Which having been must ever be;
 In the soothing thoughts that spring
 Out of human suffering;
 In the faith that looks through death,
 In years that bring the philosophic mind.

MONCLER GAMME ROUGE 2016