In perioada in care nu am mai postat nimic am avut ocazia, absolut speciala sa particip cu cativa dintre studentii mei la un workshop al scenografului Nic Ularu, in cadrul Festivalului International de Teatru de la Sibiu,  experienta care s-a dovedit mai mult decat benefica atat pentru ei cat si pentru mine. Tema workshopului a fost: ”Elementele primordiale si costumele shakespeariene” si s-a finalizat cu o parada stradala de costume pe parcursul a doua zile la finalul festivalului. Cea mai tare chestie a fost ca workshopul s-a desfasurat in atelierul Facultatii de Inginerie Textila din Sibiu, spatiu propus de mine, intrucat sectia de design vestimentar nu detine niste spatii propice pentru desfasurarea unei astfel de actiuni. Nici spatiul acesta nu s-a dovedit suficient de incapator sa cuprinda numarul destul de mare al participantilor adunati intr-o actiune cosmopolita si non conformista. Am fost noi, cei de la design vestimentar anul III (Diana, Dorin si cele doua Cristine), studentele lui Nic, doua americance foarte witty, niste fete studente la scenografie la Targu Mures,japonezi( o doamna arhitecta din Osaka), chinezi, o alta doamna, scenografa la teatrul Gong, Aurelia Calinescu, absolut speciala ca fel de a fi si ca si calitate a implicarii in proiecte, oameni care s-au adunat pentru o saptamana sa creeze din mai nimic,  la modul neconventional, costume supradimensionate pentru un spectacol ca cele de odinioara, facute sa bucure trecatorii,  in Evul mediu.
Mie mi-a placut aceasta intalnire, oarecum fortata intre arta si “tehnicism”, ( pe coridoarele facultatii era plin de sprayuri colorate si diverse urme ale plasticitatii , ce-i uimeau pe cei ce treceau pe acolo si care nu prea intelegeau ce se intampla si cum am dat navala acolo o o sleahta de zapaciti). Una peste alta, tin sa multumesc celor care ne-au ajutat in acest sens si care au avut rabdare cu noi vreme de o saptamana si faptul ca domnul laborant,  care ne-a vegheat actiunile, cateodata pana tarziu spre seara,  a fost pe strada cu aparatul de fotografiat in amandoua zilele prezentarii este un semn pentru nevoia noastra de evadare a tuturor, indiferent de varsta si profesie, in feerie, poveste, culoare…in orice altceva decat realitatea cotidiana de multe ori atat de plictisitoare si terna. And, the last but not the least, Thank you Nic! 🙂