DOI

 De vorbă cu mine în 2008, lirico- dramatic, recuperat acum într-o stare ciudată, în care locuim două…
not fashionable at all
CAUTION:
a nu se citi, dacă pare greu de digerat!

Eu sunt durerea,
Tu…veselia.
Încremenirea sunt eu,
Tu-devenirea.
Eu sunt negația,
Tu-afirmația.
Ordinea,  tu…
eu, anarhia.
Excesul, tot eu…
Tu, moderatia!
Soarele,  tu,
Ploaia sunt eu,  și poate va naște din noi curcubeu.
Muntele – marea,
Yinul și yangul,
iarna și vara,
Bine și rău,
înfrângere, izbândă,
putere – plăpândă
vorbire – tăcere,
etern – efemer.
Tu,  împăcarea …
Eu- altercația.
Abisul tot eu,
Tu, elevația.
Provocarea sunt eu și tu 
ești stagnarea.
Dacă nu întreb, 

Nu răspunzi.
N-ai întrebări,
Nu am răspuns.
Eu mă ivesc,
Tu te ascunzi.
Contrarii perechi se joacă -ntre noi 
Și totul în viață
se rezumă
la 
DOI

pHOto: CRINA PRIDA