Am facut un experiment interesant la sfarsitul lunii februarie, cand am decis impreuna cu un bun prieten al meu, Francisc, pasionat de fotografie sa iesim, desi era foarte frig, in padurea de langa atelierul meu sa fotografiem piesele din colectia  Motion Diva in natura. Vesmintele nu mai erau imbracate de femei frumoase care le imprumuta din aura lor,  fara sa vrea; una din obsesiile mele cu hainele care pot trai insufletite prin ele insele…o alta obsesie cu femeile care nu-si mai insufletesc hainele. Una peste alta, ziua respectiva a fost foarte frumoasa si insorita, un vant usor adia si din cand in cand trecea ca un curent electric prin vesminte dandu-le viata.

E foarte ciudat cum o simpla deviere de la destinatia initiala a vesmintelor, acelea de a fi purtate pe corpul uman  si repunerea lor intr-un alt context aparent nepotrivit,  muta intreaga semnificatie pe un alt teritoriu al intelesurilor mai profunde.
Am imbracat natura rece la vremea aceea, sau i-am dat culoare, nici nu stiu…cred ca si hainele si copacii s-au ”impresionat” intr-o simbioza aparte.

Mai exista acel contrast aparte intre texturile pretioase ale materialelor profilate pe fundalul blocurilor tipice de cartier…un amestec ciudat ca un contrast menit sa le puna in valoare. Multumesc inca o data lui Feri https://picasaweb.google.com/afrankie67
pentru poze 🙂